Primele semne cand un job nu te mai satisface

Ai fost la un interviu si dupa multele la care ai mai participat te angajezi intr-o companie care la momentul respectiv ti se parea ca promite multe (asa cum au spus si cei care te-au intervievat), dar dupa cum se stie la fiecare interviu angajatorul minte un pic, tu minti(tot un pic, sau acum depinde de persoana)-remarca:white lies sunt ok :). Esti multumita ca in sfarsit faci ceva cu viata ta si nu mai ceri (asa multi) bani de la parinti, ca in sfarsit te descurci pe propriile picioare, ca poti sa mergi incolo si incoace fara sa dai socoteala de ce ai cheltuit banii. Deci esti o angajata "fericita"...ai libertate. Urmeaza partea cand te acomodezi la noul loc de munca si incepi sa vezi toate subterfugiile si tampeniile care "s-au omis" a fi spuse de catre angajator. No problem. Si tu ai uitat sa specifici ca nu ai mai lucrat de mult timp cu excel-ul si acum iti trebuie o saptamana sa ii (re)descoperi tainele, oricum ai spus ca ai cunostiinte de limba franceza la nivel "mediu", dar stii sa spui decat "bonjour", "common ca va" si inca vreo 3 cuvinte pe care le-ai prins de pe la televizor, dar zici ca daca e nevoie de franceza o sa iti cumperi repede un curs de la Eurocor si o sa inveti. In concluzie toate bune si frumoase, pana cand ajungi sa ai 3 luni in firma sa iti faci treaba bine, poate chiar mai bine de cat se asteptau sefii, si acea marire de salariu promisa la inceput intarzie sa apara. Iti spui ca nu este nici o problema...poate au uitat. Te duci sa vorbesti cu seful si raspunsul nu intarzie sa apara: "Draga, marirea de salariu se face o singura data pe an, adica in aprilie ... nu vii tu cand sa ceri marire de salariu."Bun ... astepti cu incantare luna aprilie, oricum mai sunt 2 luni pana atunci si incantat te duci sa semnezi pentru marirea de salariu. Te uiti pe hartie ... dintr-odata simti cum ti se taie respiratia, ti se bulbuca ochii in cap ca la broasca, ti se duce pamantul de sub picioare, simti ca lesini. Dupa atata munca depusa primesti fix 75 lei (impozabili) pe care trebuie sa ii accepti cu bucurie in privire si in suflet pentru ca altfel, "poti sa te iei si sa pleci", dar problema e ca nu ai unde "sa te iei si sa pleci" asa ca semnezi hartia magica si iti spui ca poate daca te strofoci mai mult, cineva va observa ... ba pe naiba. Incepi sa iti faci o lista cu avantajele si dezavantajele de a lucra la aceasta firma: avantaje=0, dezavantaje=nenumarate, asa ca incepi sa iti cauti de lucru. Iti reactualizezi c.v.-ul, sperand ca va fi pentru ultima data cand faci asta, pentru ca nu iti place sa schimbi locurile de munca o data la un an si sa iti pierzi timpul "a'n boulea" pe la vreo firma si sa ajungi pe la 50 ani si sa realizezi ca nu ai facut nimic. Asa ca astepti cu ochii larg deschisi si nerabdatoare sa ti se iveasca oportunitatea pe care o astepti demult ... si astfel o iei de la capat. CE FERICIRE!!!

Zi (ne)obisnuita

M-am trezit cu noaptea in cap, cand se inghina noaptea cu ziua, cand asteptam sa rasara soarele de dupa norii gri(unde sta ascus de vreo saptamana si ceva la Timisoara), pe cand ma gandeam ca as mai fi dormit vreo 3 ore. Intr-un final m-am ridicat din pat si m-am pregatit sa iau in piept ziua care va urma. Toate bune si frumoase. Ziua a inceput ca oricare alta: lovit de coltul patului (inca o vanataie la colectie), fugit repede la baie pentru dusul de inviorare (da' pe naiba), imbracat si urlat la dragul meu prieten sa se trezeasca (trebuie sa ma laud ca de ceva vreme EU ma trezesc inaintea lui - pt. dragul meu: esti in culmea fericirii, stiu, stiu, nu trebuie sa imi spui; - pt. mama: trebuie sa fii mandra de mine), apoi cautat prin casa: telefoanele, geanta, cerceii, glossul, pantofii, geaca, pachetul de tigari, iar apoi inca o tura de cautari: telefoanele dragului meu, portofelul dragului meu, pachetul de tigari al dragului meu si in final fugit pe scari, impiedicat, urlat cand eu cand el: "Hai ca intarziem!! Asa nu se mai poate. Trebuie sa ne facem un program." Apoi, dupa atatea "peripetii" ajung la lucru: atmosfera de "sarbatoare" (vorba cuiva cunoscut)- astazi este miercuri, afara nici prea cald sa lesini, dar nici prea frig sa ... lesini, totul parca prevestea o zi "frumoasa" si linistita cand timpul parca zboara fara sa imi dau seama, imediat se face ora de plecare si eu nu imi dau seama cum a trecut timpul. Dar, am uitat sa mentionez, cand am plecat de acasa a inceput sa ... ma manance nasul. Mda, radeti cat puteti de un om superstitios care nu lasa pe nimeni sa puna geanta pe jos cand vine la ea in vizita pentru ca aduce ghinion, nu duce gunoiul dupa apusul soarelui pentru ca asta e semn de saracie, stranuta (si stranuta foarte mult) si e cat se poate de evident ca ceea ce a spus se va adeveri mai devreme sau mai tarziu. Bun ... sa revenim, pe mine ma manca nasul ingrozitor de rau si m-am gandit automat ca ... ma voi certa cu cineva sau ca va fi o zi de rahat. Si uite cum incet incet ziua s-a adeverint ... de cacat: oameni agitati care fug de colo colo, ca niste muste fara cap, care ma agita si pe mine si imi dua dureri de inima. Exista niste specimene care imi provoaca "nervozitati" (am mai vorbit despre unul dintre personaje intrun post anterior, despre celelalte voi scrie alta data): una vorbeste de zici ca tipa din fundul pamantului, altul are pitici pe creier ca ar fi foarte dezghetat la minte, dar saracul e pamant si tot asa. Incerc sa imi fac ziua aceasta placuta si sa nu ma gandesc ca astazi, la lucru, e ca la gradina zoologica unde fiecare animal vorbeste pe limba lui. Mai sunt cateva ore ... sper sa nu ma transform si eu.
Spor la lucru oameni buni si ...

Imi plac oamenii intregi la cap

NU SUPORT comunicarea verbala sau fizica cu o persoana pe care o "cunosc" de cateva zile sau, mai rau, de cateva ore. Exista oameni care imi sunt antipatici din prima clipa. Ma enerveaza felul lor de a vorbi, de a merge, de a rade, de a gesticula si pur si simplu nu ii "inghit", oricat de mult ar incerca sa se faca placuti. Ma enerveaza oamenii care incearca sa imi "smulga" un suras, sa se faca placuti, sa intre intro discutie privata si isi dau cu parerea, parere care pentru mine nu conteaza, nu ma intereseaza si ma lasa "rece". Incerc prin tot felul de metode sa ii comunic sa ma lase naiba in pace si sa isi vada de viata, dar exista oameni prosti care pur si simplu nu inteleg. Asa ca, o astfel de persoana m-a facut sa scriu pentru a doua azi pe blog, pentru ca trebuie sa MA descarc de energiile negative.
Acea persoana, cunoscatorii stiu despre cine vorbesc, blonda de altfel, face parte din categoria oamenilor prosti care nu pricep in momentul cand sunt respinsi. Ii place sa se bage in seama cand imi e lumea mai draga, vorbeste aiurea (la propriu si la figurat) si chipurile trebuie sa o ascult cu interes (deh ... sta langa mine si imi cerseste atentia si eu sunt o persoana politicoasa asa cum m-au invatat parintii sa fiu), ii place sa se dea in spectacol cu ce face si ce a facut (bla bla-uri pentru mine) si sa nu mai vorbesc de vocabularul care il are (ma da pe spate si nu imi revin nici dupa doua palme peste ochi administrate de vreu/o coleg(a) la fel de "traumatizat(a)" ca mine). E genul de om care, daca il scoti pe usa, ma trezesc ca intra pe geam, daca baricadez usa si geamul, ma pomenesc ca intra pe gaura cheii si tot asa.
Programul de lucru al acestei persoane:
- ora 7.45: plecat cu busul firmei la lucru, trancanit de nu se mai opreste pana la lucru;
- ora 8.15: ajuns la lucru, trancanit de o jumatate de ora fara noima, trancanit in continuare;
- ora 9.00: o tigare rapida, venit dupa mine, trancanit si gesticulat fara noima;
- ora 11.00: pauza de tigare, venit dupa mine, trancanit si gesticulat fara noima;
- ora 13.00: pauza de masa o jumatate de ora, trancanit la masa fara noima, gesticulat, fonfanit aruncand cu gura plina si aruncat cu mancare in mine;
- ora 15.00: pauza de tigare, venit dupa mine, trancanit si gesticulat fara noima;
- ora 16.50: asteptat busul firmei sa ne duca acasa, venit langa mine, trancanit fara noima;
- ora 17.00: urcat in bus, trancanit fara noima;
- ora 17.30: ajuns la destinatie, trancanit fara noima, ea a coborat din bus.
Piufff ... am scapat pe ziua de azi!!!!! Party la mine acasa toata lumea!!!!
FATO, ESTI NEBUNA sau fiecare zi este una mai speciala pentru tine???!!!

Adicted to "Dive in your live"

Ma trezesc. Ajung la lucru. Imi pun castile. Dau drumul la muzica; si devin instantaneu dependenta, dependenta de o melodie, dependenta de un stil muzical. Fiecare zi are stilul sau inconfundabil, asa ca astazi, bineinteles, exista o melodie care ma "drogheaza" de la ora 8.00 am. Melodie specifica zilei de vineri, cand toate parca merg din plin, cu toate ca trece greu ca naiba si astept cu nerabdare ora de plecare. Melodie care imi pune sangele in miscare si ma face sa dansez (in stilul meu caracteristic si inconfundabil) prin birou ca o descreierata. Asa ca melodia aceasta ma ajuta sa trec peste "impas". Cred ca este pentru a 15 oara cand o ascult pe ziua de astazi, si uite cat este ceasul (11.00 am) si eu nu ma pot opri din fredonat. Zici ca sunt "posedata" de o nebuna care ma impinge la acte de violenta daca nu ascult melodia. Am incercat sa ascult si alta melodie, dar parca nimic nu se compara cu aceasta si nu ma dispune cum ar trebui sa o faca. Am colegi intelegatori, inca nu au spus nimic, dar parca privirile lor imi spun : "Fato, opreste-te singura daca nu vrei sa te oprin noi definitiv!!!!" DAR NU POT. E ca si cum m-as juca la vreun joc de vreo 4 ore, as aavea totusi de facut altceva mult mai important, dar nu ma pot opri. Imi spun: "inca o misiune si am terminat". Bineinteles ca pierd jocul, dar imi spun: "inca o data mai incerc si daca nu castig, nu mai joc" si tot asa pana mai trec inca 4 ore. Asa si cu muzica: CREEAZA DEPENDENTA!!! Unde este butonul HELP din creierul meu???!!!

Tie ce anume iti creeaza dependenta intr-o zi de vineri?

Vise (ne)placute

Visele fac parte din noi. Unele au semnificatii, altele nu. Unele poate ai dori sa fie realitate, unele nu. Dar ce se intampla cand ai niste vise ciudate. Asa si eu, ca fiecare dintre noi, visez; de multe ori sunt vise frumoase, cateodata am cosmaruri, dar de cele mai multe ori am vise foarte ciudate. Oricum ar fi intotdeauna "realitatea" din timpul noptii ma pune pe ganduri a doua zi. De multe ori raman cu gandul la ceea ce am visat, daca cumva are vreo legatura cu realitatea zilei care ma asteapta, si asa incept sa analizez fiecare detaliu din ziua respectiva. Daca am varsat cafeau de dimineata pe mine, daca m-am impiedicat pe scari in timp ce alerg spre lucru, daca dau cu capul in geam - e clar ca are de a face cu visul de aseara. Si automat se creeaza o legatura in subconstientul meu si tot ceea ce vad in jurul meu a doua zi, CLAR are legatura cu visul de aseara. Asa si azi noapte ... am visat ... si ce am visat era legat de persoane si activitati care nu au vreo legatura cu viata mea de zi cu zi. Si acum stau si ma gandesc de ce subconstietul m-a dus pe acel fagas. Na meditatie pentru intreaga zi de astazi. Ziua nu s-a terminat totusi, iar eu tot ma gandesc: CARE ESTE SEMNIFICATIA!!!

Asa ca ... lamuriti-ma, eu sunt total depasita.

15 septembrie

15 Septembrie. De mult, pe cand eram si eu eleva 15 Septembrie avea o semnificatie foarte profunda pentru mine ... SE TERMINA VACANTA !!! Atat si nimic mai mult. Totusi analizand un pic mai mult, 15 Septembrie insemna inceperea unui nou an scolar, cu aceasi rutina: trezit la 6.30 (ora aceasta isi pastreaza vie traditia si in prezent), cu tipetele mamei din fiecare dimineata ca voi intarzia la scoala (eu spunandu-i ca ma trezesc imediat), mama plecand la lucru la ora 7.20 si tipand la mine: "Tu ai de gand sa te trezesti astazi? Iar vrei sa intarzii la scoala?"(eu spunandu-i: "Imediat...Acum, si cu greu ma ridicam din pat sa ma duc la scoala si cum iesea saraca mama pe usa ma mai puneam sa dorm 5-10 minute"), cu privitul lung la ceas si alergatul prin casa sa imi gasesc hainele si rucsacul, iar apoi trageam o fuga nebuna pana la scoala pentru ca evident intarziam de fiecare data, scuzele din fiecare dimineata gen: "nu am auzit ceasul", "am stat pana mai tarziu sa invat si nu m-am putut trezi(draci, ca ma uitasem la televizor pana mi se incetosase privirea)", etc.
Daca stau bine sa ma gandesc scoala pentru unii a insemna foarte mult, pentru altii nu. Pentru mine ... nu a insemna mai mult decat 18 ani mancati din viata mea. Mai mult de a citi, a scrie si a face ceva adunari, inmultiri, impartiri si altele ... nu m-a invatat. Prezentul demonstreaza cat se poate de bine cu ce m-a ajutat scoala generala, liceul, facultatea si mai nou masterul. Cunostiintele mele generale le am curios ar spune unii din carti citite de mine, programe de la televizor, internet sau meditatiile in care ai mei dragi parinti au bagat o groaza de bani. Ceea ce lucrez eu in prezent (si ceea ce am facut in trecut) nu are nici o treaba cu ceea ce scoala m-a pregatit sa fac de fapt. Crezi oare ca acele comentarii tampite pe care ne puneau cultii nostri profii sa le invatam ca orbii m-au ajutat cu ceva? Crezi ca integranele si cosinusurile, sinusurile, tangentele si arcurile de tangenta pe care cica trebuia sa le stii ca altfel vei ajunge un mare nimic m-au ajutat cu ceva? Oare CO2, H2O si alte aberatii scapate de ilustri chimisti m-au ajutat cu ceva sau poate crezi ca mi-a fost de folos gravitatia cu ceva (mda ... asa m-a ajutat in momentul cand alergam spre scoala cu imensitatea de rucsac in spate sa ma ridicam pe de trotuarul mocirlos cand ma impiedicam si ma ridicam tot in picioare ... ce sa spun). Mi-a ramas in minte imaginea vreunui profesor? Nu, doar niste fraze lipsite de continut spune de niste figuri sterse care mi-au fost profesori. Facultatea ... am avut ceva sperante, dar au fost naruite din primul semestru. Macar de la master nu am mari asteptari ... stiu ca tot acelasi drac este, dar trebuie facut ca poate se alege ceva dupa atata osteneala si bani aruncati ici si colo, chipurile pentru carti, cand adevarul e ca dupa fiecare sesiune sau cel mult un an de scoala unii profesori apar cu vreo masina noua prin curtea facultatii.
Concluzia: scoala nu iti aduce bani, dar poate nici nu mori de foame. Cel mult te mai cizeleaza si ai 50% sa nu fii un dobitoc. Poti sa ai un serviciu care cat de cat iti mai plateste chiria, si utilitatile si in weekend poti sa fii fericit: ai fost in oras si ai baut o apa plata cu/fara lamaie si ai mancat o jumatate de pizza (chipurile ca nu poti sa mananci una intreaga, dar de fapt nu iti ajung banii).
Asa ca, dragi elevi bafta multa in noul an scolar cu multe note de 10 si cat mai putine absente (daca aveti prea multe sa traiasca medicul de familie cu scutirile gen "suferind de insolatie" in luna februarie).

E iarasi LUNI ...

Urasc ziua de duminica, pentru ca imi aduce aminte ca dupa ea urmeaza LUNI. Extraordinara zi de luni cand imi vine sa plang ca ma trezesc din nou la ora 6.30 dimineata (cum fac de aproape un an ... la acelasi loc de munca) si ma lovesc de colturile de la pat incercand sa ajung cat mai repede la ceasul desteptator si incerc sa il "pacalesc" cu inca 5-10 minute de somn. Dupa urlete de durere si priviri intepatoare la ceas ... ma indrept fugutza fugutza spre bucatarie incercand ca o oarba sa fac o cafea cu speranta desarta ca poate acea cafea ma va trezi ... usor, usor "dau in viu" ... si ajung sa imi pun tot felul de intrebari existentiale de genul : "de ce trebuie sa lucram?", "nu as putea gasi un loc de munca unde sa incep programul pe la ora 12.00 si sa se termine pe la 17.00?", "cum ar fi sa "bag" la loto sau la pariuri sportive si sa castig vreo 3 milioane de euro si sa nu mai fiu nevoita sa lucrez?" ... ma uit la ceas .... e 7 si un pic si imi dau seama ca intarzii la lucru daca mai stau un pic. Asa ca, las deoparte gandurile "negre" si o iau la "galop" spre serviciu cu gandul trist ... "E iarasi LUNI". Totusi, mai sunt 4 zile si vine weekend-ul. :)

Cum iti dai seama ca o zi incepe prost

Ma trezesc dimineata ... cu greu. Incerc sa imi dau seama daca azi e vineri sau e sambata. Ma uit la ceas si supriza : ESTE VINERI (Fuck)... si e ora 7.20 (la ora aceea ar trebui sa fiu in drum spre serviciu). Am totusi noroc ... in dimineata aceasta ma duce cineva la lucru cu masina. Ajung la lucru la 8.15 ... toate bune si frumoase ... imi iau o cafea (proasta) de la automat si incerc sa o savurez inducandu-mi ca nu e chiar atat de rea precum pare (fara sa reusesc bineinteles ... papilele mele gustative razbesc in lupta cu neuronii). Ma asez linistita la birou, deschid laptop-ul si incerc sa imi citesc mailurile ... dintr-o data ce s-aude??? ce s-aude??? ... o voce ma striga ... ma uit (cu ochii inca umflati de somn) .... SEFA (Jesus ... asa de dimineata, ma gandesc in sinea mea) ... si incepe de dimineata cu ceea ce eu numesc "scartait pe creier pentru nimic". Dupa o jumatate de zi trecuta cu ochii pe ceas sperand sa se intample o minune si sa se faca mai repede ora de plecare, apele se linistesc. Mai este un pic si intru in weekend!!! Cand deodata, parca mi-ar fi citit zambetul tamp de pe fata, aud : "Anca, sa faci si raportul acela, stii tu ... despre care am vorbit marti (cu siguranta ca nu va fii nevoie de el, dar totusi fa-l) si sa mi-l trimiti asap."; "Anca, arata-mi catalogul cu produsele care le vinzi tu"; "Anca, nu stii cumva cum se face treaba asta?"; "Anca, spune-mi ce ai vorbit cu nu mai stiu cine naiba" .... LA NAIBA!!! E VINERI ... POTOLITI-VA!!!
Concluzia : Trebuia sa imi dau seama inca de cand m-am trezit ca astazi va fi o zi ca naiba din momentul cand nu am auzit ceasul sunand si de cand am gustat cafeua oribila.

Sfarsitul lumii incepe astazi

Sfarsitul lumii incepe astazi. Intrebarea este : "Chiar asa?" Oare nu s-a pus aceeasi problema si cand am participat la marea trecere dintre anii 1999-2000? Nu la fel s-a spus? Oare acesta este singurul experiement care se face privind aceasta problema? UN NICI UN CAZ. Este primul care se face public inainte de a avea loc, de obicei fiind anuntate dupa. Si asta se produce in momentul cand se face public un eveniment de asa rang ... se creeaza panica.
Un lucru este cert ... pentru o scurta perioada de timp, oamenii nu se mai gandesc la tot felul de prostii care au facut lumea asta atat de rea, ci isi pun intrebarea : "Si daca ... ?"